DESPRE SLUJBELE BISERICESTI

Ce sunt slujbele bisericesti? De cate tipuri sunt ele? Unde si cand anume sunt savarsite? Ce sa asteptam si cum sa ne pregatim pentru a participa cu vrednicie la aceste momente de intimitate cu Dumnezeu? Acestea sunt cateva intrebari la cere vom incerca sa raspundem in randurile ce urmeaza.

Care sunt cele mai insemnate parti ale cultului divin public?

Cele mai insemnate parti ale cultului divin public sunt: Sfanta Liturghie, cele sapte Laude, sfintele slujbe ale Sfintelor Taine si Sfintele Ierurgii.

Ce este Sfanta Liturghie?

Referitor la aceasta slujba, Catehismul Ortodox spune asa: „Sfanta Liturghie este cea mai de seama sfanta slujba obsteasca a Bisericii care se roaga. Ea este miezul cultului divin, public si comun, precum si culmea cea mai inalta a trairii duhovnicesti. Mantuitoarea jertfa de pe Golgota este izvorul tuturor darurilor, iar Sfanta Liturghie este aducerea necontenita a acestei jertfe si insasi lucrarea lui Hristos in Biserica. Ea este dumnezeiasca si prea sfanta Taina a Tainelor lui Iisus Hristos si se savarseste numai de arhiereu si de preot si nu se numara in numarul celor sapte Laude.”

Parintele Arsenie Papacioc, vorbeste asa despre Sfanta Liturghie: „Nu poate exprima mintea omeneasca valoarea si foloasele Sfintei Liturghii macar in parte. Domnul Iisus Dumnezeu este de fata in Sfantul Altar. Si daca ar fi cu putinta sa se vada cerurile deschise, nu s-ar putea vedea nimic mai mult in cer decat cum este in Sfantul Altar, la Sfanta Liturghie „Ca Tu esti Cel ce aduci, Cel ce Te aduci, Cel ce sfintesti si Cel ce esti sfintit, Hristoase, Dumnezeul nostru” Iata o taina nepatrunsa de mintea omului: ca Domnul Hristos imprumuta preotului chipul, glasul, si miscarea; ca, repet, El este Cel ce savarseste, dand omului prin hirotonie, mai presus de fire, bogatia harului Preotiei, savarsindu-se astfel marile prefaceri ale painii si vinului in Trupul si Sangele Mantuitorului, ca sa il avem vazut (prin credinta), permanent cu noi, sa ne impartasim cu trupul si Sangele Lui. „Ca cine nu va manca Trupul Meu si nu va bea sangele Meu, nu va avea viata in el” (Ioan 6,53) (Arhim. Arsenie Papacioc, Mici indemnuri spre mantuire, Ed. Sophia, Bucuresti, 2009)

Ce sunt cele sapte Laude si care este numirea fiecareia?

Cele sapte Laude sunt slujbe sfinte bisericesti, care se savarsesc in toate zilele fara deosebire. Se numesc sapte Laude, fiindca prin ele laudam si preamarim pe Dumnezeu, la anumite timpuri din zi. Numele lor sunt:

1. Miezonoptica;

2. Utrenia cu Ceasul intai;

3. Ceasul al treilea;

4. Ceasul al saselea;

5. Ceasul al noualea;

6. Vecernia si

7. Pavecernita

Care este intelesul si cuprinsul celor sapte Laude?

Iata care este intelesul si cuprinsul celor sapte Laude:

1. Miezonoptica este cea mai veche dintre cele sapte Laude. Asezarea ei este sigur intemeiata pe porunca Mantuitorului: "Vegheati dar, ca nu stiti cand va veni stapanul casei: sau seara sau la miezul noptii, sau la cantatul cocosilor, sau dimineata" (Marcu 13, 35). Sau, poate, este intemeiata inca mai mult pe pilda celor zece fecioare, iesite intru intampinarea mirelui. La miezul noptii striga un glas: Iata mirele... "drept aceea privegheati, ca nu stiti ziua, nici ceasul" (Matei 25, 6-13). Troparele: "Iata Mirele vine la miezul noptii..." si "La ziua cea infricosata gandind...", ce se canta la Miezonoptica, intaresc parerea cea din urma, care este si a Sfantului Simion al Tesalonicului.

2. Utrenia slujindu-se dimineata, este slujba prin care aducem multumire Celui ce a adus lumina dreptei credinte si a imprastiat intunericul inselaciunii.

3. Ceasul al treilea. In ceasul al treilea S-a pogorat Duhul Sfant peste Sfintii Apostoli.

4. Ceasul al saselea este ora injumatatirii zilei si ne aduce aminte ca la aceasta ora a fost rastignit Mantuitorul Hristos.

5. Ceasul al noualea este ora rugaciunii de multumire "Celui ce a murit cu trupul pentru noi in ceasul al noualea si, in mainile Parintelui Sau punand sufletul Sau, sufletele noastre le-a pus si cu moartea Sa pe noi ne-a inviat".

6. Vecernia este slujba de seara. Seara Arhanghelul Gavriil descopera lui Daniil tainele lui Dumnezeu (Dan. 9, 21); la jertfa de seara David indrepteaza ca tamaia rugaciunea lui catre Dumnezeu (Ps. 140, 2); seara se arata ingerul si vesteste proorocului Zaharia nasterea Sfantului Ioan Botezatorul (Luca 1,13) si, in sfarsit, seara a asezat Domnul nostru Iisus Hristos Sfanta Taina a impartasaniei.

7. Pavecernita (Dupacinarea). Dupa intelesul sau, inseamna rugaciunea cea "de dupa cina". Pavecernita facandu-se la inceputul noptii, inseamna rugaciunea de multumita pentru odihna de osteneli si de aducerea aminte de moarte.

Ce sunt Sfintele Taine, cate sunt la numar si care este folosul lor?

Sfintele Taine sunt slujbe de sfintire a vietii omului, ce au fost intemeiate de catre Mantuitorul sau de Sfintii Apostoli, marturii despre existenta lor avand din Sfanta Scriptura.

Ele sunt in numar de sapte: 1. Botezul

2. Sfanta impartasanie

3. Mirungerea

4. Marturisirea pacatelor sau spovedania

5. Hirotonia

6. Cununia

7. Maslul

Marele folos al Sfintelor Taine, este ca ne mijlocesc obtinerea harului Duhului Sfant si de ele depinde mantuirea noastra, caci „Cel ce va crede şi se va boteza se va mântui; iar cel ce nu va crede se va osândi” (Mc.16,16)

Ce sunt ierurgiile?
Sunt rugaciuni de binecuvantare si sfintire a omului in diferite momente si imprejurari ale vietii, precum si de binecuvantarea si sfintirea firii inconjuratoare si a diferitelor obiecte sau lucruri de folos omului.

Prin ce se aseamana ierurgiile cu Sfintele Taine?
Intai prin aceea ca si unele si altele mijlocesc harul si sfintirea omului; al doilea, prin aceea ca si unele si altele lucreaza in chip tainic, prin puterea nevazuta a harului dumnezeiesc.

Prin ce se deosebesc ierurgiile de Sfintele Taine?
Intai prin aceea ca Sfintele Taine sunt intemeiate de catre Mantuitorul insusi sau Sfintii Apostoli si privesc numai viata omului, sfintind momentele sau imprejurarile cele mai de seama din cursul ei; ierurgiile sunt oranduite de Biserica si au un camp de inraurire mai larg, privind nu numai viata omului, ci si natura (firea) si fapturile necuvantatoare. De aceea unele se si savarsesc in afara locasului bisericesc, in case si in sanul naturii.
Al doilea, se deosebesc prin aceea ca Tainele sunt slujbe de temelie pentru mantuirea omului, unele din ele fiind de neaparata trebuinta pentru mantuirea oricarui crestin (ca Botezul, Mirungerea, Pocainta, impartasirea); pe cand, in ce priveste ierurgiile, acestea daca nu sunt toate absolut necesare pentru mantuire, conduc toate la mantuire, aducand sfintire omului si naturii. Ele sustin, in viata credinciosului, harul si sfintenia, pe care le capatam prin Sfintele Taine, facandu-le mai lucratoare.
Mai trebuie spus de asemenea ca ierurgiile au un loc de mijloc intre Taine si rugaciunile individuale ale crestinului. Ele se refera la multiplele trebuinte concrete ale omului, ca si rugaciunile lui individuale. Dar fiind savarsite de preot, aduc o implinire mai sigura a celor cerute, caci in rugaciunea preotului e prezenta Biserica, in numele careia el se roaga si face rugaciunea pentru credinciosi (Pr. Prof. Dr. Ene Braniste, Liturgica speciala, Bucuresti, 1980, p. 441)

Care sunt cele mai de seama ierurgii privitoare la lucruri?
Cea mai obisnuita sau cea mai des savarsita la noi este Sfintirea apei (aghiasma sau sfestania), deoarece apa este lucrul cel mai de trebuinta si mai des folosit in viata de toate zilele; iar cea mai sarbatoreasca si mai dezvoltata este Sfintirea bisericii (slujba tarnosirii).

Bibliografie:

1. Invatatura de credinta crestin ortodoxa, Ed. Institutului biblic si de misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 2008

2. Arhim. Arsenie Papacioc, Mici indemnuri spre mantuire, Ed. Sophia, Bucuresti, 2009, p. 46-47

3. Pr. Prof. Dr. Ene Braniste, Liturgica speciala, Bucuresti, 1980, p. 441